Dotarea şcolilor

Numărul de clase:
 
Şcoala cu clasele I-VIII Verneşti dispune de mai multe corpuri de clădire aflate pe teritoriul mai multor sate: Verneşti, Săsenii Noi, Mierea şi Nişcov.
SO8 Verneşti:  5 clase;  4 laboratoare-corpul vechi
                                7 clase; 3 laboratoare; CDI-ul – corpul nou alşcolii
GPN Verneşti:  4 săli – spaţiu reabilitat total
SO4 şi GPN Săsenii Noi: 2 clase - şcoală nouă dată în folosinţă în 2006
GPN Mierea:  2 sală – în curs de reabilitare (fază de proiect)
GPN Nișcov: 3 săli – în curs de reabilitare
GPN Zoreşti: 2 săli
De menţionat că transportul elevilor este asigurat de autobuzul şi microbuzul şcolii, elevii având domiciliul în  mai  multe sate: Săsenii Noi, Săsenii Vechi, Nişcov  şi Mierea.
În momentul de faţă, Şcoala Verneşti are în proprietate un autobuz ,,Roman’’ model RD-111, obţinut prin transfer şi fără plată din partea SRI, precum şi un microbuz de tip ARO 244D, carosat şi amenajat special pentru transportul copiilor, proprietate a Consiliului Judeţean Buzău.
Biblioteca şcolară este recent îmbogăţită, având peste 10.000 de volume, în şcoală existând şi un fond de carte în limba franceză, obţinut prin donaţie şi care conţine peste 1000 de volume.
 

Scurtă descriere a nivelului de dezvoltare economică şi socială a comunei Verneşti
Cuprinsă  între  45030 15’’- 45016’30’’  lat. N  şi  2604030’’ – 2605818’’ long.  E.,  
comuna Verneşti,cu o suprafaţă de circa 10.000  ha, se  încadrează  în extremitatea vestică a Barăganului Nordic, avansând spre zona Subcarpaţilor Curburii.
Populaţia comunei este în prezent, conform Recensământului populaţiei din 2002, de circa 8697 de persoane.
Cele aproximativ 10.000 ha, cât reprezintă suprafaţa comunei, sunt împărţite astfel : 2826 ha de teren arabil, 1000 ha păşuni şi fâneţe, 978 ha vii şi livezi şi 2770 ha păduri.
Analizând această repartiţie este simplu să deducem tendinţa spre orientarea către activităţile agricole, tendinţă susţinută şi de înfiinţarea mai multor Asociaţii agricole.
După anul 1989, moment în care activitatea industrială implica o bună parte din locuitorii comunei, o mare parte din aceste instituţii au fost desfiinţate sau reorientate către economia de piaţă.
A fost momentul în care o parte din verneşteni şi-au pierdut locurile de muncă şi au optat pentru plecarea peste graniţele ţării. Ulterior, timid dar constant, au apărut o serie de oprtunităţi de încadrare a locuitorilor comunei în cele peste 140 de unităţi comerciale şi industriale.
Dezvoltarea viitoare a comunei va fi susţinută şi de prezenţa căilor de comunicaţie: drumuri naţionale şi judeţene (48 km) precum şi a căii ferate Buzău-Nehoiaşu.
Top